Şi ce dacă tot ceea ce fac este să visez, să te visez? Să închid ochii , iar atunci când îi deschid să văd lumea noastră.Căsuţa noastră cu mansardă, iar tu, să stai intins pe covor şi să tragi dintr-o ţigară. Să mă îndrept spre tine şi să-ţi zic:"M-ai aşteptat mult?", iar tu sa-mi răspunzi:"Doar pentru asta exist.." Aş vrea să ştii cu adevarat cum să-mi araţi asta, felul în care mă vezi, să-mi araţi tot ce simţi pentru mine, dar tu eşti prea prostuţ.Ce ştii tu despre sentimente? Sau cum să le exprimi..Dacă ai putea , le-ai pune pe foaie sau să-ncepi să-mi pictezi dragostea pe care mi-o porţi.În culori pastelate şi mult verde, aşa cum îmi place mie. Ţi-aş zice că te iubesc in verde, dar ai râde de mine cu toată fiinţa ta. Deja mi te imaginez trăgând din ţigară, umplându-ţi plămânii cu fumul toxic, zâmbindu-mi cu ochii tăi mari şi venind uşor spre mine, parcă împins de vânt şi să-mi spui:"Şi eu te iubesc în verde, prostuţo!" Dar tu mă priveşti în felul tău de a fii.Ce-i drept ciudat şi al naibii de neînţeles. Mă strângi în braţe şi mă săruţi, iar eu îmbătată de trupul tău uit de tot.De timp. De melancolie. Când sunt cu tine, chiar şi în vis, timpul se dilată, lumea dispare, numai noi rămanem.Noi şi fumul de ţigară, care-mi dă acea senzaţie de nonexistenţă.Cum că aş fi concepută să tremur in braţele tale. Îţi spun să-mi dai drumul, iar tu te supui.Ce fraier! Regret când faci asta, iar atunci când îşi muţi privirea, am impresia că nu mai sunt atât de importantă pentru tine. Vreau să fiu centrul universului tău, să fiu pentru tine şi să nu te mai simt aşa departe. Ia-mă-n braţe, te rog! Te vreau doar pentru mine. Ştiu că sunt egoistă.
„In these ever-changing days,
You're the one thing that remains.
I could stay like this forever.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu